Cătălin Emerich

Ana rocks the house...

2011-12-09T22:22:00.006+02:00

...and she walks, talks, looks and acts as if she was born doing it.

Model: Ana Baraitareanu
Shot with: Canon EOS 450D+Sigma 17-70mm f/2.8-4 DC OS HSM Macro
Lights: 2x Dynaphos Speedlite Wireless + Canon 430 EX II

Astero - Live @ Fire Club 08/10/2011

2011-10-19T20:53:00.004+03:00

Dinamica...pasiune...voce...ritm...

Cam asta mi-au inspirat mie Radu, Laura, Claudiu si Vlad, intr-o sambata seara pe Lipscani.

Si ceea ce spun ei despre ei, e si ceea ce arata atunci cand sunt pe scena: "ne place ce cantam..."

Trupa Astero

Club Fire

Shot with: Canon EOS 450D+Sigma 17-70mm f/2.8-4 DC OS HSM Macro+Canon 430 EX II

Game on! (part. 2)

2011-10-15T21:11:00.006+03:00

De anul trecut si pana acum, au schimbat culorile (personal, mi se pare ca rosul e mult prea obositor la ochi, si contrastul dintre zgura si albastrul de anul trecut era mult mai bun, in special din punct de vedere foto), au schimbat numele din BCR Tenis Open, in Nastase - Tiriac Trophy (cam la fel cum fac acele fiinte triste care-si cumpara o masina SH vai de sasiul ei, da o tuneaza in coltu blocului si-i pun un mare sticker cu 'Need for Speed' in speranta ca o sa fie acelasi sentiment ca-n jocul PC)...si-au mai schimbat un pic programul (niste meciuri demonstrative, tarife parca o idee mai rezonabile).

Ceea ce n-au reusit insa nici anul acesta sa faca, si nu stiu cand se va reusi vreodata asa ceva, este sa si trezeasca entuziasmul in lume fata de acest sport elegant, frumos si captivant.

Intr-o zi de vineri, la meciurile de pe terenurile semi-centrale sufla vantul in tribune, si pe terenul central, 90% erau scaune goale, iar restul erau fotografi si cameramani (deci oameni platiti sa fie acolo), oragnizatorii si oamenii veniti pe baza de invitatie (atata lume cu legitimatii la gat n-am mai vazut la nici un eveniment pana acum, dar cel mai probabil, daca n-ar fi avut legitimatiile la gat sau invitatiile, n-ar fi platit un bilet pentru a vedea un meci de tenis in viata asta), si vreo cateva persoane...pierdute parca prin 'aglomeratie', venite sa vada cateva schimburi de mingi.

Intr-adevar, sfert de finala mai trist decat Joao SOUZA - Filippo VOLANDRI (2-6; 0-6), nu cred ca ar fi fost decat daca vreunul din ei ar fi jucat contra unui amator din public si-ar fi murit de plictiseala pe parcusul jocului.

Shot with: Canon EOS 450D + Tamron SP AF 70-300mm f/4-5.6 Di VC USD

Day at the office

2011-09-21T20:28:00.006+03:00

O zi tipica de munca de birou nu e genul de experienta la care visezi cand esti mic. La inceput vi cu zambetul pe buze si plin de energie, apoi pe parcursul zilei, pe masura ce volumul de munca se aduna si creste, chiar daca logic si politicos din partea lui ar fi sa scada, iti cam piere cheful.
Si mai iei o pauza, dai un refresh la oboseala si/sau stresul adunat/e, mai ai de-a face cu situatii neasteptate, ai impresia ca cineva face bungee jumping cu nervii tai cateodata, si daca stai si tragi linie la sfarsit, acel 'ceva' care te-a ajutat sa faci fata inca o data fara sa ajungi la perfuzii sau in camasa de forta, este gandul ca ziua de munca e pe sfarsite (sau ca se apropie weekendul, concediul, etc.)
Dar daca vrei sau nu sa treaca fiecare zi mai usor, sa vi si maine cu zambetul pe buze (desi uneori pare imposibil de greu, si poate alteori chiar este), sa rezolvi fiecare situatie cu acelasi grad de implicare, sa te bucuri la sfarsitul zilei de vineri ca ai mai trecut cu bine peste inca o saptamana, si la inceputul zilei de luni si mai mult, pentru ca ai avut vointa necesara pentru a te trezi iar de dimineata sa incepi inca o saptamana, asta e o alegere pe care fiecare trebuie s-o ia dupa cum considera ca e mai bine.

Model: Ana Baraitareanu
Make-up: (herself)
Shot with: Canon EOS 450D+Sigma 17-70mm f/2.8-4 DC OS HSM Macro
Lights: Dynaphos Speedlite Wireless + Canon 430 EX II + DORR Beauty Dish

Whiskey Lee

2011-09-10T21:03:00.014+03:00

O vorba (cica) foarte inteleapta zice ceva de genul:

"Da-i unui om un peste, si l-ai hranit o zi. Da-i o undita, si va invata sa pescuiasca."

Daca ii dai unui neamt o surubelnita si-un patent, sunt mari sanse sa scoata un V12 bi-turbo 'infasurat' intr-o combinatie de aluminiu, carbon, cu scaune din piele si aer conditionat.

Daca ii dai unui japonez 1 metru de sarma si niste nisip, o sa nascoceasca vreun procesor deca-core de 17.453 Ghz la care si NASA ar saliva.

Daca ii dai oricum (cu o mica exceptie), o sticla foarte scumpa de whiskey (evident ca vechi si bun), care sunt variantele? O pune in vitrina si se lauda cand are musafiri, o bea la o ocazie speciala, se face muci si apoi o umple cu ceai ca sa se poata lauda totusi cand vine cineva in vizita (ar trebui sa scrie 'Made in Romania, Copyright protected' pe varianta asta)...si cam astea sunt principalele optiuni...

...cu mica exceptie, atunci cand omul este un olandez (Amsterdam born and raised).

Whiskey Lee (genial numele apropo, mi-l pot imagina spunand ceva de genul "Eu sunt la baut whiskey cum era Bruce la Kung-fu') jongleaza cu whiskey...pe strada.

Si-a facut incalzirea cu cateva glume si trucuri simple de indemanare...si-a facut curaj cu putin Whiskey (era si culmea sa prefere apa plata cu lamaie)...si-a luat un barman din public...si si-a facut numarul.

Iar publicul, care facea fata cu greu la o engleza cum rar auzi vorbita, asa clar, corect si cu cele mai simple cuvinte, a fost atras cu mic cu mare la acest show de maxim 15 minute.

Portret - Ana

2011-08-20T14:07:00.006+03:00

Nu a mai pozat niciodata, desi isi dorea de foarte mult timp acest lucru.

Se vede o persoana foarte aiurita si m-a avertizat ca s-ar putea sa uite ce trebuie sa-si ia la ea, sau sa intarzie, desi nu prea s-a intamplat asa.

Zice ca nu stie sa pozeze si ca eu trebuie sa ii spun tot ce are de facut, dar s-a descurcat de minune, mi-a aratat ca este foarte naturala si expresiva, si cred ca rezultatul vorbeste de la sine.

Ea este Ana si asa a transformat o banala duminica de August intr-o zi minunata si-ntr-un set (sau 2...3... :-) ) reusit de fotografii.

Locatie: Padurea Baneasa
Model: Ana Baraitareanu
Make-up: (herself)
Shot with: Canon EOS 450D+Sigma 17-70mm f/2.8-4 DC OS HSM Macro
Lights: Dynaphos Speedlite Wireless + Canon 430 EX II + DORR Beauty Dish

If only we could fly...

2011-07-24T13:49:00.008+03:00

Destul de multa lume a 'aterizat' la Otopeni weekend-ul trecut pentru a fi uimita de acrobatiile si demonstratiile diverselor aparate de zbor...si sincer, cuvintele nu prea isi mai au rostul.

Pe scurt, am fost noi privitorii, care eram doar variante mai mult sau mai putin imbatranite ale copilului din fiecare, ce viseaza de mic sa devina aviator...

...si cei cativa priviti de noi toti cu admiratie, care au ajuns sa trasca visul si pentru restul.

Restul imaginilor le puteti gasi aici.

Eveniment: Otopeni Air Show 2011

Shot with: Canon 450D + Tamrom 70-300 f/4-5,6 Di VC USD

Sfat pentru utilizatorii sau viitorii utilizatori de Tamron: nu-l tine-ti prea mult in soare ca nu-i place si o sa se supere Vibration Compensation-ul pe voi.

Seaside solitude

2011-07-03T11:55:00.005+03:00

(Shot with Canon EOS 450D - Tamron 70-300 f/4-5,6 Di VC USD)

Portret - Sarra

2011-06-05T00:14:00.000+03:00

Cea mai solicitanta parte in a face fotografii si cel mai mult de munca, din postura de fotograf, e facuta inainte de-a apasa declansatorul aparatului. Odata ajuns acolo deja cam mergi pe mana modelului, fiindca trebuie sa iti inteleaga ideea, si sa o poata exprima.

Atititudine pozitiva, entuziasm, implicare atat fizica si emotionala...sunt elemente cheie in realizarea unui cadru reusit. Si daca le iei si le ridici la puterea a 10x874329...aceasta este Sarra.

Model: Sarra Stoian
Make-up Artist: Manuela Cazacu
Locatie: Gradina Botanica, Bucuresti

Colours & Music

2011-06-04T23:58:00.000+03:00

O zi senina si calduroasa de duminica e un pretext bun pentru a face cateva poze...dar cand gasesti si o locatie buna...ai si un echipament adecvat...2 modele bine pregatite...si un set de tinute nu tocmai conventionale...rezultatul nu poate fi decat ceva special.

Modele: Dana Bostan si Nicu Duta
Make-up: Laura Mihaila
Lumini: 2x Dynaphos Speedlite Wireless
Locatie: (fosta) Zona Industriala Republica

(haine realizate de Dana Bostan pentru 'Expozitia Bobocilor Designeri Studenti UnArte')

Portret - Simina

2011-06-04T23:35:00.001+03:00

Asa cum am mai spus-o, mi-a luat ceva timp s-ajung sa-i prind si Siminei cateva cadre...dar sincer, cred ca a meritat. Expresivitatea...entuziasmul...nerabdarea de-a sta in fata aparatului foto. Rezultatul final vorbeste de la sine.

Din respect pentru un nume

2011-05-30T00:10:00.006+03:00

Salonul de tuning de anul acesta mi-a placut. A fost organizat tot la Romexpo, dar in Pavilionul Central, unde ar trebui organizat in fiecare an, dupa parerea mea. Nu a fost prea inghesuit, nu a avut un buget redus, si in ciuda faptului ca participantii nu au platit taxa pentru a lua parte la expozitie(sau cel putin asa mi-a spus cineva din echipa Organizatorilor) au fost numai si numai masini si accesorii pe alese.

Daca e sa am o problema, si deobicei, fie ca vreau sau nu, gasesc cel putin una, aici ar fi prezenta masinilor...ne-tunate. E ca si cum te-ai duce la o expozitie de carti si in proportie de 35-40% sa gasesti cd-uri cu audiobook-uri (nu ma intelegeti gresit, sunt OK si acelea, dar nu-si au locul la un eveniment cu un anume specific). Lotus Elise, Nissan 370Z, BMW Seria 6, Chevrolet Camaro RS, BMW M3, Honda Civic, Nissan GT-R, Ford Mustang 2010, Ford GT, Dodge Challenger SRT, Alfa Romeo Brera, Ferrari F430...cine a luat toate masinile acestea direct de la fabricile/garajele unde sunt produse/ansamblate si le-a adus la un salon de tuning?...si mai ales, DE CE?

De aceea, evenimentul per total, desi mi-a placut, nu m-a inspirat intr-un mod special, insa ceea ce mi-a atras atentia, mi-a sclipit sau chiar m-a fascinat, pot spune, asta probabil si fiindca s-a prezentat la salonul de tuning cu cele mai mari 'tunuri' la inaintare, a fost 'Ford'. Si despre acest nume, despre legenda americana cu tractiune spate si-un V8 dur si necizelat, consider ca pozele vor vorbi mult mai bine (chiar daca, nu pot, din pacate, sa le acompaniez si cu un mirific sunet de V8 semnat Shelby):

Nota: Cel mai probabil, restul de poze de la Salon, vor fi puse ca si continuare la acest post, in urmatoarele 3-4 zile, sub forma unul link de pe Transfer.ro

Expozitie...erotica???

2011-05-29T23:04:00.005+03:00

Este intr-adevar, un concept destul de ciudat. Si daca folosesti ideea de asociere vizuala, te gandesti la alt tip de expozitii: de cadouri, de carti, etc. Nu stiu voi, dar mie la asa o asociere mi-a venit in minte o singura imagine: un spatiu extins, cu mese pe care sunt expuse prezervative, vibratoare, lubrifianti si alte accesorii de natura sexual...si ghiciti ce? Exact asta si era acolo. Reclame la site-uri de socializare sau de anunturi matrimoniale, acadele in forma organelor genitale, costume sexy(se putea citi pe fata tuturor barbatilor care le vedeau, dezamagirea profunda si totala, stiind ca ca prietena/iubita/logodnica/sotia lor nu va purta niciodata asa 'chestii indecente si vulgare'), stimulente sexuale(cine naiba cumpara o pastila cu ajutorul careia poate face sex non-stop timp de 72 de ore??? si cu ce femeie/femei ar putea s-o si foloseasca?) sau papusi gonflabile(...in forma de animale...nu glumesc...chiar se comercializeaza asa ceva...ceea ce inseamna ca exista persoane deajuns de dezechilibrate incat sa cumpere un magar sau o oaie gonflabila, si mai ingrijorator, nici un psihiatru care sa-i ia la un consult amanuntit).

Dar pentru a strani totusi un pic mai mult interesul vizitatorilor (care apropo, in proportie de 99% erau barbati...wow, ce surpriza...nu m-as fi gandit niciodata) organizatorii s-au gandit sa aduca si cateva dansatoare exotice/masseuze/actrite XXX care sa incinga putin atmosfera. Si ce am observat acolo, in ciuda a orice ar crede sau zice oricine, au fost niste fete care aveau barbatii la picioare la propriu si la figurat prin simplul fapt ca se aratau a fi exact ceea ce privirile pareau sa ceara...femei sigure pe ele, pe felul lor de-a fi, pe stilul lor de viata, avand miscari menite sa incite, sa provoace imaginatia, si in general, sa faca pe plac, vizual, privitorilor.

P.S.: Nu dau 2 bani pe disperatii care venisera acolo sa saliveze la 'gagici bune' (fiindca nu vreau sa ma gandesc la ce alte denumiri s-or mai fi folosit), la fel cum ignor cu foarte multa lejeritate si gratie persoanele care le-ar caracteriza pe aceste fete dupa domeniul in care profeseaza...nu pentru ca as fi vreun fan al industriei pentru adulti sau abonat al cluburilor de noapte si-al saloanelor de masaj, ci pentru ca le admir alegerea de-a face asa ceva in schimbul a orice alta ocupatie/meserie de pe planeta.

Day off from the world

2011-05-29T22:12:00.007+03:00

Se zice ca pentru a ajuta pe cineva sa faca ceea ce si-a propus, trebuie sa-l/s-o sustii, sa-l/s-o...impingi usor de la spate. La fetele acestea, in special cand vine vorba sa 'iasa la poze'(ca le si citez) sintagma 'a impinge usor de la spate' se amplifica putin si se transforma intr-un veritabil, dar metaforic, branci pe scari. Iti trebuie rabdare, iti trebuie timp, iti mai trebuie o portie de rabdare, cu cat esti mai perfectionist in ceea ce faci, n-ar strica sa le cunosti ca sa poti lucra cat mai bine cu ele...si a da, ca sa nu uit...iti mai trebuie ceva rabdare.

Dupa ce am bifat toate aceste componente-cheie, am tras aer in piept, mi-am facut curaj, si le-am scos la padure de 1 Mai, ca tot era zi libera, trezindu-le cu noaptea in cap...la ora 12:30.

Separate, au acea timiditate simpatica in fata aparatului, usor copilareasca, de care trebuie sa ai grija si sa tii cont, altfel nu vei ajunge nicaieri. Dar aduse impreuna, emana o energie, au un entuziasm pe care si-l inspira una celeilalte si totodata celorlalti din jur...sau mai simplu...adauga un pic de culoare in peisaj. Acestea sunt Anca si Laura.

Pre-something...

2011-05-26T22:08:00.003+03:00

(Nota: preview nu-mi place cum suna...pre-posting suna ca o pregatire pentru a tine post mai degraba...si am vrut sa pun totusi un titlu in engleza ca sa para mai cool)

Daca acum vreo luna imi spunea cineva ca n-o sa am timp sa-mi procesez pozele facute intr-un weekend pana la urmatorul sfarsit de saptamana la care voi face altele, si cam tot asa timp de aproape o luna intreaga, as fi zis un foarte optimist si deloc ironic 'Du-te ba si canta la alta masa!'...dar se pare ca asa a fost pana acum, o luna plina(si vara abia a inceput, deci e loc si de mai 'rau').

Am inceput luna intr-un mod amuzant, cu un 1 Mai petrecut la padure cu Laura si Anca (zise si Panica si Stres, Agitatie si Isterie, Sare si Piper) care-au dat o alta culoare locului atat la propriu cat si la figurat.

...am fost la...ei ii ziceau expozitie, desi toata lumea venita acolo, in proportie de 99% barbati, nu dadeau 2 bani pe ce era expus fiind prea ocupati sa saliveze cu mare pasiune la domnisoarele ce-au binevoie sa ne incate pe scena de la Eros Show cu formele si miscarile inventate parca pentru a face-n ciuda...

Intre o expozitie de sex-shop-uri si-un Canon dus la service(va dati seama ca nu m-am panicat deloc, n-am stat ca pe ace si nu mi-am facut un pachet de stres si nervi cat pentru urmatorii 5 ani cat mi-a stat jucaria acolo) am mai dat si pe la una bucata Salon de Tuning tinut la Romexpo, si mi-a placut. Dar trebuie sa recunosc, ca eu cand vad fibra de carbon, grile de M3, muscle cars si sistem audio Alpine ma excit :-))...

...am reusit dupa indelungi rugaminti (mai aveam sa ma pun in genunchi sau s-o platesc, nu ca as avea cum) s-o conving si pe frumoasa Simina sa-mi acorde o dupa-amiaza de duminica pentru cateva cadre (si-o plimbare un pic cam lunga si obositoare, pentru care-mi cer din nou scuze)...si a meritat asteptarea...100%.

Si mi s-a oferit ocazia de a poza un cuplu foarte simpatic, intr-un decor, dupa cum se si vede, clar de 5 stele ultra-modern, proaspat renovat, state of the art...avand ca tema...o vestimentatie proprie si deloc iesita din comun, haine simple, nimic extravagant, fara vreun machiaj futurist sau strident...pe scurt o experienta frumoasa de care m-am bucurat deplin si pe care mi-as dori s-o repet.

Cu putin noroc si ajutor din partea vremii, mai e programata o sesiune weekend-ul acesta, dupa care o sa-mi fac timp si mai si 'agat' pe aici de prin ".jpeg"-urile acestea adunate in ceea ce este pana acum, luna Mai 2011.

S.M.A.E.B. - editia 2011 (partea 2)

2011-04-12T19:09:00.008+03:00

Si cum ceea ce e frumos (vazut fie cu ochiul liber, fie prin lentila de ochelari sau de obiectiv foto) trebuie scos in evidenta si folosit sub forma 'da-m-as mare ca am cu ce', organizatorii salonului s-au fortat si anul acesta sa coloreze un pic peisajul plin de motoare, accesorii si echipamente, si in ciuda faptului ca se vedea din avion(ironic din moment ce s-a tinut la Romaero Baneasea) cum bugetul le-a fost foarte fin taiat cu drujba fata de anii precedenti, capodoperele pe 2, 3 sau chiar 4 roti, erau insotite de adevarate opere de arta pe 2 tocuri si-n haine mult prea stramte. Pe scurt...fetele de la S.M.A.E.B. 2011.

S.M.A.E.B. - editia 2011 (partea 1)

2011-04-10T14:59:00.012+03:00

Desi a fost asa cum se asteptau majoritatea, adica nu la acelasi nivel ca in anii precedenti, atat din punct de vedere al locatiei, al spatiului, al numelor prezente, un lucru ramane neschimbat: pasiunea pentru motoare(si nu numai), transformata in arta si mod de viata se gaseste intr-un sigur loc, odata pe an.

Old school

2011-04-03T18:23:00.005+03:00

Nu prea imi plac targurile. Fie ca sunt targuri auto(daca tot imi iau o masina SH, parca m-as duce tot la un dealer autorizat, preventiv), de carti(cui ii trebuie o loc organizat special si cu super preturi pentru a-si cumpara ceva de citit in secolul 21?), de cadouri(care exista pentru...ce?...sau cine? de cand s-a standardizat ideea de cadou?), si lista e lunga...toate imi par un haos ce se vrea a parea controlat si bine pus la punct...dar care defapt, nu este.

Iar targurile de antichitati, in mod special, am incercat sa le evit, fiindca le asociez, involuntar, cu istoria, domeniu de care am cam fugit pe cat posibil 8 ani de scoala primara + 4 de liceu. Dar sa mergi cu un Canon la gat si-un iPod in buzunar, nici unul fabricat inainte de 2009, printre aparate foto pe film, obiective fara autofocus sau stabilizare de imagine si gramofoane fara display LCD, memorie de 87614543 GB si de dimensiunea unei brichete, iti ofera o cu totul alta perspectiva asupra masurii in care ne bazam pe tehnologie din ce in ce mai avansata fara a avea mare idee cum s-a ajuns la ceea ce noua ni se pare banal si la ordinea zilei.

Si ca o " ( ", unde altundeva decat la un targ ai putea sa vezi ca Iisus e la reducere (langa ciocolata de casa si mere glazurate, de care m-am amuzat prea mult ca sa le prind in cadru, din pacate), ca Justitia e atat de oarba incat iti poate oferii o super oferta si ca linia de bijuterii semnata Hitler&Co inca mai e in trend?

O mica plimbare...

2011-03-26T22:05:00.007+02:00

Izvor, Cismigiu, Herastrau...intr-o singura zi...pe jos...asa e...doare...asa e...trebuie sa si lipseasca vreo cateva foldere cu 'sanatate mintala' din My Mind's Computer...dar da...a si meritat drumul, din doua motive: vreme excelenta pentru a face miscare, si o noua 'jucarie' de testat...

Shot with: Canon EOS 450D - Sigma 17-70mm f/2.8-4 DC OS HSM Macro

Cota 1400

2011-03-13T20:42:00.006+02:00

Semn pus pe un copac langa Schitul Sfanta Ana la cota 1400

...eu n-am inteles prea bine...ce-ar trebui sa faca cineva cu informatia aceasta? Te uiti la semn...te uiti in stanga...in dreapta...in spate...rasufli usurat ca azi e ziua in care ursii frecventeaza Cota 2000 probabil, sau sunt prin tomberoanele din Sinaia...pleci mai departe, si dupa 3-4 pasi iti sare in spate un mormaitor blanos de vreo 120-150 de kile(a se citi 'urs brun carpatin') si-n timp ce se 'joaca' cu ghearele si coltii in tine, te intrebi in continuare...CARE ERA SCOPUL SEMNULUI???

In alta ordine de idei, alte cateva poze de la Cota 1400:

Introducere in fotografia de portret

2011-01-15T20:02:00.004+02:00

"Cel mai fascinant gen fotografic este portretul uman. Expresia, iluminarea, starea psihica, comunicarea cu clientul, unghiul de fotografiere, tehnica utilizata si modul de abordare sunt elemente esentiale ale unui portret reusit. Exista multe "retete sigure" care asteapta sa fie puse in practica. Workshopul se adreseaza fotografilor interesati de tehnica si abordarea necesara realizarii portretelor in conditii de studio, de locatie, la evenimente, nunti, pentru firme, birouri de avocatura, artisti, copii si fashion. Dar nu numai."

Prin aceasta simpla descriere am fost atras de ideea worlshop-ului si nu regret ca am participat, fiindca la sfarsitul acestuia, apetitul pentru acest gen de fotografie mi-a fost marit exponential. Si asta cred ca a si fost scopul...sa deschida ochii pasionatilor de fotografie catre complexitatea si splendoarea portretului uman.

Info Workshop:
http://simionbuia.ro/workshops/introducere-in-fotografia-de-portret

Sustinut de:
Simion Buia

Model:
Roxana Firoiu

A night of great depression

2010-12-18T22:33:00.004+02:00

Anii '30...Statele Unite ale Americii...o perioada controversata, dura, violenta, comercializata prin intermediul unor filme de renume, o vreme in care totul era alb-negru si alcoolul era interzis, cand gangsterii spargeau banci ziua si jucau poker, beau whiskey si erau incojurati de cele mai elegante domnisoare noaptea...

Game on!

2010-12-12T20:26:00.004+02:00

Ma tot tin de ceva timp sa pun pozele astea, si cu o intarziere mica...de vreo 2-3 luni...

Locatie: Arenele BCR
Eveniment: Turneul BCR Open
Data: 20.09.2010

Picture perfect day

2010-11-07T19:33:00.004+02:00

Printable attraction

2010-07-12T21:55:00.005+03:00

Tatuajele par mult mai amuzante si atractive atunci cand nu sunt implicate un ac si termenul 'permanent' in discutie...

Paradoaxe...

2010-06-28T21:13:00.003+03:00

(ca asa vorbeste eu, cu dezacoarde)

Deobicei, cand dau de chestii pe care nu le pot intelege intr-un timp deajuns de scurt, consider ca nu prea are rost sa insist si trec mai departe fara vreo jena sau remuscare.

Dar e o anumita nelamurire care in scurt timp va ajunge sa ma tina treaz noaptea, si nu in vreun mod placut sau macar constructiv.

Sa vad daca am inteles bine: suntem batuti la cap (unii mai mult ca altii, altii de la natura,lista e lunga) ca incalzirea globala e un mare pericol, trebuie sa ne face griji din cauza ca se aproprie cu pasi repezi, trebuie sa luam cele mai drastice masuri pentru a o putea evita...bla bla bla...incepe sa ma ia somnu'.

Eu de cate ori aud texte de genul 'pazea ca vine' am tendinta de-a ma duce la fereastra sau de-a ma uita in jur la modul 'unde e ma? de unde vine, c-o ia mama dreacu'dac-o prind', ca si cand incalzirea globala e o tanti d'aia rea, vreo cotoroanta pe o matura, care vine sa ne frece la icre, sa ne scuipe, sa ne blesteme, sa ne umple spinarea de maturi, sau mai stiu eu ce lucruri oribile isi poate imagina mintea umana.

Ni se scot ochii zilnic (de parca n-am avea doar 2 de caciula) cum ca emisiile CO2 sunt principalul factor care contribuie la incalzirea globala si ca din cauza emisiilor astora clima se va schimba, chestii, frectii, porcarii, etc...

Deci din cauza ca nu am luat din timp masurile necesare suferim azi de incalzire globala care din cate vad eu inseamna 2-3 zile de canicula pe luna, pe parcursul a maxim 2-3 luni pe an, o iarna care face si ursii polari sa s-apuce de baut vodka, si un anotimp ploios de 15 trimestre pe an, mai ceva ca-n jungla tropicala sud-americana???

Pai daca asa stau lucrurile eu (care pana acum consideram ca masinile cu motor mare si consum ridicat de benzina, erau bune doar pentru un tur,2,3,5...sute, de pista sau escapade de weekend catre destinatii exotice) cu prima ocazia cand dau de bani imi iau un V8 supraalimentat tipic american(a se citi Ford Mustang GT, Chevrolet Camaro RS, Dodge Challenger SRT8) doar pentru placerea de-am pune pe luneta (locul unde lumea simte nevoia sa fie amuzanta cu mesaje de genul 'Bebe la bord' sau 'Franez des si fara motiv') un mare banner cu:

"Pis pe ea de incalzire globala!!!"

Just a walk in the park...

2010-06-06T13:25:00.003+03:00

Un apus...

2010-06-05T20:35:00.003+03:00

...in drum spre casa(de la munca din pacate), cu castile in urechi(ca deobicei)...am obsevar un peisaj care m-a fascinat(nu stiu exact de ce)...daca as fi avut o camera cu mai putina frica de lasarea serii(e mica si inca ii e frica de intuneric, saraca de ea), claritatea pozelor poate ar fi fost putin mai...rezonabila.

Si apropo de castile din urechi, mi s-a parut interesanta melodia care s-a nimerit tocmai cand faceam pozele... [link]

Prin tara (cont.)

2010-05-30T14:38:00.003+03:00

Partea a 3-a...pe la Castelul Corvinilor, Cetatea Deva si star-urile principale ale Gradinii Zoologice din Sibiu

Prin tara

2010-05-29T11:03:00.002+03:00

Partea a 2-a... @ Alba Iulia

(anything but a...) Grand Re-openning

2010-05-27T22:55:00.008+03:00

Am sters praful (cea mai chicioasa replica posibila,si a fost prima care mi-a venit in minte...da...ma laud) si am readus la viata Blog-u' lu' peste, dar din motive legate de lene si exces de lipsa de chef, cu mai putine probleme si frustrari, si cu mai multa muzica,poze,filme...in general chestii relaxante. In primul rand...niste poze...facute de mine...acu vreo luna...

In ordinea intrari...Sibiu...de departe cel mai frumos oras pe care l-am vazut prin minunata noastra tarisoara...si ce noroc, era si o expozitie auto in Piata Mare a Sibiului exact in ziua in care am ajuns acolo...si cine ma cunoaste stie cum reactionez cand vine vorba de masini...

Urmeaza partea a 2-a...cetati, peisaje,etc...in curand pe ecrane...

Replica saptamanii...

2008-11-13T00:19:00.003+02:00

Am fost sa vad si eu noul James Bond - Quantum of...something, ca deh...e la moda se vedem filme cat mai 'proaspete' si daca se poate cat mai la un Mall, cat mai de fitze...
Dupa film, m-am urcat in masina, pe scaunul din dreapta, il duceam acasa pe Radu (zis si 'Co-pilotu' in seara aia), si cum mergeam noi asa...oprim la un semafor. In stanga mea opreste una bucata CLK 63 AMG (pt cunoscatori) sau mai pe scurt un 'Mertan' de vreo 481 CP, un 0-100 km/h in 4,5 secunde si vreo multe zeci de mii de euro (pt amatori)...
Co-pilotu' meu zareste minunatia pe 4 roate ce zacea ca bestia in cusca la semafor si...(probabil uitand ca se afla intr-un Aveo cu motor de 1200 cmc si 74 de...ponei-putere, ca aia nu pot fi numiti cai, si o acceleratie care...n-am gasit-o de cand conduc masina aia. Eu inca sunt convins ca are doar o pedala de frana in plus) exclama:

"- Cata! Lasa-l sa plece el primu' de la semafor , sa aud cum suna motoru' de 6.2 litri! "

Si acum o sa mai inghit odata in sec in timp ce mi se deruleaza iar intamplarea prin minte, si ma duc sa ma culc in speranta ca pana maine imi trece...

BCR Open 2008

2008-09-14T20:11:00.010+03:00

Am apucat sa ajung si anul acesta la BCR Open si a meritat...

Cate tari ar fi pe lume...

2008-02-13T20:03:00.003+02:00

(...era o strofa facuta de Vacanta Mare pe vremea cand chiar mai aveau si putin umor...si continua cu...)
"...Mie-mi vine sa fac spume,/ C-a facut mama prostia/ Sa ma nasca-n Romania..."
Si am avut ceva timp sa filozofez asupra acestui adevar indubitabil...asupra acestei axiome geografice scoasa de Radu Pietreanu, pe cand facea un cover dupa Ion Dolanescu, sambata seara, cand pe la ora 9, cei de la Electrica s-au gandit ca in minunatul cartier in care-mi duc veacul, nu s-a mai oprit curentul, asa pur intamplator si din motive cum nu se poate mai tampite, de prea mult timp.(cam 2-3...zile)
Asa ca pe la ora 9, brusc...faaasssss...mi-a murit calculatorul in timp ce savuram un episod din Top Gear, in asteptarea orei 10, cand vroiam sa ma duc la TV sa ma uit la un film. Si odata cu calculatorul meu...au murit si luminile,televizorul,frigiderul,luminile de pe strada...ce s-o mai lungim...intelegeti de vreau sa spun. Pe la 9:20, vazand ca nu revine curentul, am zis sa sun la Electrica si sa-i intreb ce %$&* mamicii lor fac de s-au gasit sa opreasca curentul. (evident ca nu m-am exprimat asa fiindca speram ca problema sa fie rezolvata in maxim o ora) In mod surprinzator,mi-au spus ca o masina era deja pe drum si ca problema va fi rezolvata in cel mai scurt timp. Si nici nu a mintit. Pe la ora 11 fara 20, luminile s-au aprins...insa erau doar cele din strada. Cele din vreo 4 blocuri(printre care si al meu) au ramas in bezna, iar pe la 11 cand am sunat iar sa ma informez cu privire la starea in care se afla remedierea problemei( a se tine cont ca acum uitasem de bun simt si chiar am facut referire la mama si restul neamului persoanei cu care eram angajat in conversatia telefonica si a oricui care era asociat cu compania care ne asigura luminile din case), am fost informat ca problema e mult mai dificila decat s-a estimat si echipa va fi nevoita sa revina a 2-a zi pentru a o rezolva...pe la ora 12, pana cand am dormit fiindca nu aveam altceva mai bun de facut, intr-o duminica dimineata.
Asadar,desi mai e destul pana la salariu,deja stiu ce voi face cu el...imi cumpar un generator de rezerva pentru seri minunate in care datorita (in)competentilor de la Electrica, as fi nevoit sa imi servesc cina la lumina de lanterna(sau de lumanari d-ale mamei,ramase de la Craciun)...

(sau, tinand cont ca maine de Sf. Valentin, as putea sa-i sun si sa-i rog frumos sa faca aceeasi "greseala" pentru a fi scutit de toate reclamele si programele pe tema "Ziua Indragostitilor", care imi creaza tot timpul o nevoie grava pentru Triferment™(pastile care inlatura greatza)...ca deh...nu toti este romantici, cum mi se spune de fiecare data cand imi manifest "placerea" fata de aceasta minunata zi de la jumatatea lui Februarie).

Anu nou cand se porneste...

2008-01-09T20:49:00.000+02:00

...si uite asa a mai trecut un an, s-a dus si bine ca am scapat de el, fiindca nu pot spune ca am avut parte de momente prea memorabile in minunatul 2007. Nici cu Revelionul nu prea pot sa ma laud(fiindca nu imi sta in fire sa ma laud), desi comparativ cu anii precedenti a fost o schimbare foarte placuta...(si cred ca Vlad e intr-o mare masure de acord cu mine)
E amuzant cand stau si ma gandesc la acel obicei pe care toti il au de a isi "propune sa faca anumite lucruri in noul an", fiindca eu de cate ori vine Revelionul nu pot decat sa-mi amintesc cum nici in anul precedent nu am facut ce mi-am propus...asa ca de ce m-as mai deranja sa-mi fixez obiective la care uit sa ma mai si gandesc ocazional, ca sa nu mai vorbesc de a incerca sa le si ating. Anu trecut, de revelion mi-am propus sa trec de primul an universitar fara restante, si in mod surprinzator (asa e, inca nu imi vine sa cred dar...) am reusit. Mi-am propus sa ma inscriu la Cambridge, la Goethe, sa invat o a 3-a limba straina, sa merg la munte imediat dupa prima sesiune pentru a schia,sa strang bani pentru a-mi cumpara o chitara si implicit sa-mi implinesc visul din copilarie de a invata sa cant la ea...si supriza, mare surpriza...nu am facut nimic din toate astea. Si cel mai trist este faptul ca si pentru anul asta am ramas cu cateva din ele(schiatul si chitara, ca restul, daca au asteptat un an, n-o sa moara daca mai asteapta putin, ba chiar, cine stie, poate in timp le creste valoarea ca unui vin bun) in "agenda" si chiar sper cu entuziasm ca o sa le pot bifa inainte sa ajung bunic.
Si la fel de amuzanta este si faza cu "sa ai bani in buzunar de Revelion ca sa iti mearga bine tot anul" fiindca cel putin in cazul meu, are o ironie de-a dreptul amuzanta. M-a prins un Revelion cu vreo 2 milioane(lei vechi, ca doar sunt student,deci sumele mai obscene de atat imi sunt inaccesibile momentan) si in restul anului , cum zicea un coleg de-al meu, n-am avut nici macar o chifla in stomac, pe cand anul trecut am avut 10 RON in buzunar si am apucat sa strang bani si de un mobil si de o camera digitala intr-un timp care pentru mine e record. Asa ca de acum incolo, voi aplica tehnica psihologiei inverse cand vine vorba de obiceiuri d'astea din batrani, fiindca vad ca da rezultate. Si nu de alta dar chiar sper sa mearga faza asta cu tot ce are legatura cu Revelionul fiindca am intrat in anul nou ascultand (fara voia mea, dar cum eram in vizita, nu-mi permiteam sa comentez prea mult la capitolul asta) Justin Timberlake, iar daca m-as baza pe vechea traditie, mi-as turna fara sa stau pe ganduri smoala incinsa in urechi, as lasa-o sa se raceasca si apoi as scoate-o cu o dalta ruginita si un ciocan, decat sa stiu ca tot anul o sa am parte numai de "muzica d'asta buna" .
Una peste alta, se anunta a fi un 2008 la fel de jalnic sau poate chair mai rau decat 2007-le care tocmai s-a dus(si bine ca ne-a lasat), dovada poate fi numai inceputul de an, cu amarata de zapada care a blocat tot orasul de parca ar fi venit o noua Era Glaciara(si nu una d'aia amuzanta ca in Ice Age), zapada care dupa cateva zile s-a transformat in molozul ala scabos si enervat care dupa cativa pasi te face sa arati ca un lucrator ApaNova, mergand mandru plin de noroi pana la genunchi.
...si cum nu ar mai fi Revelion daca nu l-as urmari pe Basescu cum da tot ce are mai bun din el inainte de miezul noptii, moment care inspira pe orice ascultator(..sa-si puna capat zilelor sau macar sa-si schimbe nationalitatea si sa nege orice legatura cu Romania)...voi spera ca in noul an, cu totii sa "Traim (mai) bine."(cu mica specificatie ca "a trai bine" in combinatie cu Romania rezulta intr-un pleonasm greu de imaginat).

Freaka, ai niste aplauze?

2007-12-10T22:52:00.000+02:00

Si culmea e ca ascult Parazitii de cand eram in scoala primara, cand mi-a adus un vecin de bloc o caseta( ca o si dau acuma in nostalgia vreumurilor in care un CD era element de filme Sci-Fi, ba chiar si o caseta-audio ma facea sa ma simt cu cateva secole mai in urma din punct de vedere al tehnologiei) pe care era inregistrata melodia "Omu' din liftu' tau".

[si, da stiu ca era si asta o forma de piraterie, dar pe vremea aia casete piratate se gaseau in piata la Bobocica si costau cat o paine si o guma Turbo, plus ca la romani pirateria e un fenomen atat de lejer incat ai putea sa juri ca e defapt legala]

...cert este ca dupa ce am ascultat acea melodie, m-am dezmeticit putin, mi-am tras rasuflarea, mi-am sters lacrimile de la ochi ( cam cu atata pofta am ras in timp ce o ascultam ) si mi-am format o opinie despre baietii astia care si in ziua de azi a ramas la fel : "Sunt cei mai tari."

Cu toate ca am ascultat fiecare album in parte(de mai multe ori) am dat banii doar pe 2 din ele(stiu ca sunt un fan nesimtit, dar deh...pana si Ombladon zice ca nu face albume fiindca vrea sa faca bani din ele, deci ma simt deja un pic mai bine). Am luat caseta "Categoria Grea" si am ascultat-o pana s-a tocit banda si s-a rupt, motiv pentru care am fost nevoit sa mai imi iau inca un exemplar pe care il mai am si azi. Si apoi abia "Irefutabil" m-a mai convins sa fac o vizita la magazinul de specialitate in materie de muzica, si sincer as fi dat bani pe el chiar daca avea doar melodiile "Dreptul la replica - cu Adrei Gheorghe", "In focuri" si "O stare de spirit - cu Adi Despot".

Dar sa fiu sincer, nu zic ca ar fi vreun album de-al lor care nu imi place, sau vreo melodie care nu are ce cauta pe vreun album, doar ca, pana la "Slalom printre cretini", nu am mai ascultat nici unu din albumele lor cu atata placere. E efectiv complet. Spun totul verde in fata ca si pana acum, dar de data asta chiar au pus punctul pe "i".

Si mi-as fi dorit in incheiere sa atasez articolului o melodie ca sample, dar din moment ce nu am avut timp sa trec pe la vreun Diverta sa-mi achizitionez CD-ul ( CD care in esenta lui de element al lumii impanzite de tehnologie in care traim inca e pentru mine, element de filme Sci-Fi, chiar daca singura asemanare intre mine si Stig e ca si eu am crezut despre Star Wars ca era documentar prima oara cand l-am vazut), bunul simt( in mod uimitor, mai exista persoane care sufera de maladia asta, care nu e contagioasa din pacate) ma impiedica sa fac asa ceva.

...dar nu-i problema, nu va mai dura mult (inca nu m-am hotarat daca nu va m-ai dura mult pana imi cumpar albumul sau pana ma "vindec" de bun simt).

De-ar durea...

2007-12-08T21:44:00.001+02:00

...dar din pacate nu doare. Ma rog, doare in unele cazuri, ca atunci cand vrei sa te urci in masina si stii ca tre sa lasi capul in jos ca sa nu te lovesti de-o sa-ti blestemi ficatii, dar din graba sau pura lipsa de chef de a-ti folosi creierul, nu tii cont de asta, prin urmare dai dovada de prostie...si te doare. Dar de ce nu doare mereu prostia? De ce nu exista remediu impotriva ei? Cursuri? Terapie? Transplant de creier?...orice, numai sa fie eliminat sau macar diminuat considerabil acest factor care dovedeste ca desi ne tragem din maimute, despre unii nu se poate spune totusi ca au evoluat.
Si acum, sa fiu sincer, nu vreau sa fac vreo discriminare, dar desi in egala masura femeile pot si vulgare, nesimtite, fara respect, etc....atunci cand vine vorba de prostie, nu reusesc sa-mi dau seama, dar cu siguranta sau nu sunt atat de "afectate" ca barbatii...sau pur si simplu stiu cum sa nu arate asta in public.
Daca te afli in trafic si vrei sa intri pe un drum principal foarte intens circulat de pe o strada fara prioritate, evident ca trebuie sa astepti pana cand ai ocazia potrivita, insa de cele mai multe ori apelezi la amabilitatea celorlalti soferi pentru a scuti cateva minute(uneori ore) pretioase din viata. Daca incerci sa apelezi la amabilitatea unui barbat, raspunsul variaza in functie de varsta si de masina pe care o conduce, chiar daca de cele mai multe ori, oricum n-o sa-ti dea atentie si o sa-si vada de drumul lui. Daca incerci acelasi lucru cu o femeie...te lasa...o saluti, te saluta si ea inapoi...si fiecare isi vede de drum...chiar daca nu e tocmai o miscare politicoasa din partea ta sa iei fata altui sofer. In cazul barbatilor, nici nu vreau sa ma gandesc de cate ori s-a inecat mama cu mancare cand am facut cate o "manevra" d'asta sau de cate ori a facut vreunu sex cu tot arborele meu genealogic doar fiindca asta considera ca e mai simplu decat un gest amabil. Si diferenta nu consta in reactie, fiindca si o femeie e in stare sa injure ca la usa cortului. Nu...diferenta consta in faptul ca nivelu de inteligenta al majoritatii barbatilor nu le permite sa faca un gest atat de greu precum SA SE ABTINA.
Un alt exemplu mult mai des intalnit, chiar daca asta e o chestie observata mai des(...defapt aproape mereu) de baieti, si fetele o pot sesiza ( cu toate ca intra un pic de invidie in joc de cele mai multe ori). Ma refer la acele momente in care apare intr-un loc public cate o tipa care efectiv pare decupata dintr-o poza. Nu ma refer la genul ala de femeie gen Nicoleta Luciu, care atrage priviri doar prin dotarile date de Mama Natura, ci la genul ala de femeie care efectiv e frumoasa si ar arata bine chiar si daca ar fi imbracata intr-un costum de maicuta. Aceea e genul de femeie pe care o vezi, sesizezi faptul ca e diferita de toate celelalte, fara a-ti da seama prin ce, apreciezi asta, iti "clatesti" ochii cateva secunde, ca doar d'aia ti i-a dat Dumnezeu, nu ca sa-i tii inchisi, si iti vezi mai departe de viata ta...sau cel putin asa ar trebui sa faca orice barbat intreg la minte. Insa, pus in aceasta situatie, taranul de Bucuresti( o noua specie in lantul trofic), mai ales daca se afla si insotit de cativa tovarasi de breasla, nu se poate abtine si face un intreg circ dintr-o astfel de scena care in conditii normale ar trebui sa ramana simpla, si toata asta doar pentru ca i se pare lui ca ar avea vreo sansa de a o impresiona pe saraca fata aflata in discutie sau pur si simplu fiindca va fi mai respectat de tovarasii pe care ii amuza cu minunata lui performanta.
Acum vreo 2 zile am asistat la o astfel de faza in metrou, in timp ce ma indreptam spre munca. S-a urcat la una sau 2 statii dupa mine o tipa...satena cu parul drept, cu o haina scurta si guler de blana(cum zice nenea Catalin Botezatu' ca se poarta iarna asta), o bluza cu imprimeu de leopard care iesea pe sub geaca, si niste pantaloni mulati din piele cu o pereche foarte eleganta de pantofi cu toc. Probabil ar mai fi cazul sa mentionez ca toata descrierea de mai sus, pusa la un loc, rezulta ...asa cum ar descrie-o creierul orcarui barbat aflat in toate facultatile mintale...intr-o tipa buna rau de tot. Mie mi-a atras atentia de cum s-a urcat, un tip de langa mine, care era cu prietena de mana si tot nu s-a putut abtine sa nu intoarca de 2-3 ori privirea catre ea, un om trecut de 40 de ani care s-a uitat lung, dupa care a oftat foarte trist...pana chiar si un pusti nu mai mare de 14 ani a ramas cu ochii atintiti catre felul in care se mulau acei pantaloni de piele pe tipa in discutie. Era indiscutabil genul de femeie care atrage atentia si era si ea constienta de acest lucru, insa nimeni nu facea nimic grav sau iesit din comun din asta. Cel putin nu pana la prima statie cand s-au urcat 3 taranoi nespalati dintre care unul efectiv s-a oprit la mai putin de 0,5 metri de ea si a stat cu cateva minute cu privirea atintita catre fundul tipei ca si cand acolo scria "Daca te uiti deajuns de mult aici fara sa clipesti, vei castiga la Loto". Dupa ce a reusit sa se dezmeticeasca putin si sa-si stearga balele de la gura, a intors capul catre colegii lui care erau la fel de uimiti de ceeea ce vedeau ca si el, si a spus intr-un mod cat se poate de taranizat, cu o voce care denota pura si nemaivazuta "inteligenta", si cu un volum cu care s-ar fi facut auzit si de conducatorul metroului(cu toate ca ne aflam in ultimul vagon) "Ba frate... uite ce cur are asta!". Stii? Aflat in trafic, sa spui o replica de la care nu te poti abtine nu e mare lucru fiindca nu te aud ceilalti soferi, sau nu sunt deajuns de atenti incat sa le pese, si atunci prostia de care se da dovada e minora. Insa intr-o situatie ca cea din metrou, sa fi de o asemenea prostie, incat sa faci o astfel de scena(care, desi am omis sa spun, banuiesc ca s-a subinteles ca nu s-a rezumat doar la o replica...) fiindca duci lipsa si nu te poti abtine de la a impartasesi aceasta tragedie cu restul lumii deajuns de ghinioniste incat sa fie prin zona si mai grav...sa nu doara. Asta e cu adevarat o pedeapsa pentru societate.
De ce astfel de specimene se gasesc numai in varianta masculina?( fiindca ma simt jignit de faptul ca am caracteristici care ma aseamana cu aceasta specie) De ce dupa astfel de scene, toti barbatii, sau cel putin majoritatea, sunt asociati cu acelasi nivel de inteligenta, maniere, etc.?(fiindca ai multa munca de convingere de facut pentru a schimba aceasta parere, munca ce nu provoaca prea multa placere) De ce nu ii cade efectiv o caramida in cap unui astfel de intelectual, imediat dupa ce scoate o astfel de perla? De ce...De ce...De ce...si cel mai important si poate singurul "De ce.." care conteaza cu adevarat...

DE CE NU DOARE PROSTIA?

Care-i faza???

2007-11-18T19:00:00.001+02:00

Cred ca unul din cele mai des intalnite lucruri la cetatenii minunatei noastre capitale e acea stare de stres prin care persoanele de varsta a 3-a isi exprima toate neplacerile intr-un discurs pe tema "Era mai bine pe vreamea..." .
De cele mai multe ori...pardon...de ABSOLUT fiecare data, cand aud un fragment dintr-un astfel de discurs, ii multumesc celui care a inventat MP3 playerul, dau volumul mai tare si imi las mintea sa zboare la lucruri mult mai importante(cum ar fi nemuriea sufletului). Si cu toate astea, tinand cont de cat de des aud un discurs pe tema mai sus amintita, (a fost) odata (ca niciodata, ca de n-ar fi fost nu s-ar mai povesti, si fiindca a fost, m-am jurat ca nu se va mai repeta) am stat sa ascult ce are de spus un astfel de clovn ce se aseamana cu un om doar prin anatomie si faptul ca vorbeste acelasi limbaj...si nu stiam daca sa rad...sau sa plang.
Ceea ce mi-a creat cu adevarat repulsie fata de aceste scene din ce in ce mai des intalnite este acea mentalitate tipica de roman cu "Nu imi ajunge banii de pensie" sau "Nu sunt astia in stare decat sa fure"(referindu-se la guvern/parlament/senat, ca oricum nu prea au idee care e diferenta intre cele 3) sau multe alte lucruri din cauza carora sunt ei neputinciosi in a-si crea un nivel de trai mai bun. Si chestia nu e ca nu le dau dreptate, fiindca sa fim seriosi, daca nu ar fura "astia" ca in codru, Romania chiar ar fi o tara decenta...si sunt in egala de masura de acord cu neajunsurile financiare, dar la fel cum sunt alti pensionari stiu sa se descurce fara sa faca show in public despre toate nemultumirile si problemele, la fel ar putea sa faca si frustratii lu' peste astia, care intotdeauna zic in prea multe cuvinte ceva gen versul din "Parazitii - Dreptul la replica" :
"Iar noi ca prostii
Plangem dupa fostii
Era altceva...
Furau cu mai mult bun-simt cei dinaintea ta".
Si mai e si celebra si nemuritoarea replica "Era mult mai bine( cu accent pe "mult") pe vremea lu' Ceausescu", care este de o inteligenta iesita din comun, demna de o minte cum nu s-a vazut de sclipitoare...replica ce imi aduce aminte de unul din multele bancuri care incepeau cu "S-au intalnit presedintele Americii(habar nu am cine prezida acolo pe vremea lu' Impuscatu' fiindca niciodata nu mi-a placut istoria...si nici nu prea mi-ar pasa sa stiu asemenea detalii), presedintele Rusiei(pt. numele presedintelui Rusiei, cititi paranteza facuta la presedintele Americii) si bineinteles... mult iubitul si regretatul Nicushor Ceausescu. Tema discutie lor: "nivelul de trai din cele 3 tari pe care ei le controleaza". << In Rusia, omul de rand castiga in medie echivalentul a 500 de dolari pe luna, cheltuie 300, si cu restul, e treaba lui ce face. >> zise presedintele Rusiei. << In America, omul de rand castiga in medie 800 de dolari pe luna, cheltuie 500, si cu restul, e treaba lui ce face. >> zise presedintele Americii. << In Romania, omul de rand castiga echivalentul a 300(p.s.: toate sumele sunt pur imaginare, fara a avea mare relevanta) de dolari pe luna, cheltuie 500, si cu restul, il intereseaza de unde si-i procura. >> ".
Si acu imi aduc aminte cand o cunostinta imi zicea ceva de genu' "In ziua de azi nimeni nu mai are spirit comunicativ din cauza tehnologiei, toti merg pe strada cu castile in urechi fara sa le pese de ce se intampla in jurul lor". Pai pe bune acuma, eu multumesc in fiecare zi cuiva acolo sus pentru ca mi-a dat posibilitatea sa am un MP3 player fiindca ma scuteste de toate show-urile de genul celor amintite mai sus, care daca ar trebui sa le aud de cate ori mi se iveste ocazia(la ordinu' catorva pe zi) as fi de mult inchis in aripa "Pacienti deranjati profund" a spitalulu de boli mintale(si asta ar fi intr-adevar ceva nasol, ca acolo nu cred ca as mai avea posibilitatea sa scriu articole pe blog << singurul lucru care ma aseamana cu minunatii nostrii oameni politici, un lucru care ma cam deranjaza, dar care imi trece repede din cauza excesului de lipsa de interes >>, locul unde imi vars toate frustrarile si prin intermediul caruia imi pastrez CU GREU sanatatea mintala).

Riscant...

2007-11-15T23:19:00.000+02:00

Intr-adevar curiozitatea poate fi un obicei foarte riscant, dar cel mai grav e faptul ca multi nu realizeaza asta si astfel pot ajunge, printr-o simpla si banala curiozitate sa vada, sa auda, sa afle lucruri fara de care viata lor ar fi fost poate mai buna.
(nota: prin curiozitati ma refer in general la chestii de genul privirii nevinovate pe care si-o arunca unii in carucioarele altora cand se afla la cumparaturi prin super(sau mai nou hyper) market-uri, doar asa, ca sa vada ce mai cumpara lumea sau ce au uitat ei sa cumpere si isi amintesc prin simplul fapt ca vad la altii cu memoria mult mai potenta).
De departe cea mai amuzanta mi se pare cititul ziarului in metrou...evident ca e vorba de ziarul altcuiva, ca la graba in care plec deobicei de acasa, abia daca am timp sa mananc deci cu ce rost sa mai vorbesc de cumparatul presei? Si sunt destul de convins ca mai toti au reflexul de a se uita sa vada ce citeste cel de langa atunci cand sunt prea plictisiti ca sa fie cu mintea in alta parte...si totusi, nu gestul in sine mi se pare amuzant, ci reactia pe care cu greu o pot stapanii cand respectivul cititor da pagina si eu nu am apucat sa citesc tot, acea reactie care tinde, ba chiar se zbate, sa zica "Stai!...inca 2 secunde sa termin si eu ultimul rand!". Si evident ca atunci cand realizez asta, mintea nu poate sa se stapaneasca din a se intreba cum ar reactiona o astfel de persoana daca intr-adevar i-as spune o replica precum cea de mai sus, cu toate ca la cum sunt bucurestenii, in special aia care merg cu metroul, nu m-ar suprinde deloc daca reactia ar fi una violenta sau plina de repulsie, in locul unui zambet care spune "Da ma, am << gustat >> gluma."(chiar si daca ar spune-o doar din politete - daca mai stie lumea ce e aia politete si cu ce se mananca)
Si totusi, acum ca am stat sa ma gandesc mai bine, mi-a venit in minte un alt exemplu care, desi nu e mai amuzant ca precedentul(cel putin nu pentru mine din punct de vedere personal, dar in special financiar), imi place mult mai mult...probabil din cauza sarcasmului de care am dat dovada atunci cand l-am gandit pentru prima oara. O alta curiozitate pe care oamenii o au( si, da, ma refer tot la o situatie petrecuta in metrou, in mare parte fiindca cu el circul zilnic si deci, de acolo ma inspir...sau din contra, uneori ma blochez) se petrece atunci cand ma aflu la intrarea pe peron si trebuie sa introduc cartela in aparatele de verificare. Pentru a folosi cartela, trebuie s-o scot din portofel, iar pana o pun la loc am tendinta de a lasa portofelul deschis...si cum am carnetul de student, legitimatia, buletinul, cartea de alegator,caduri de reduceri si multe alte chestii care nu prea imi folosesc, dar pe care m-am obisnuit sa le am acolo, portofelul meu tinde sa para ca si cand nu ar mai avea loc de atati bani(mdea...mi-as fori eu sa fie adevarata faza asta macar o data in viata, dar cred ca mai am mult si bine de visat...pana ma trezesc la realitate si-mi dau seama ca oricum nu am sanse sa mi se intample vreodata). Si de fiecare data cand imi las portofelul asa de...expus...cei care se afla in stanga sau in dreapta mea, am observat ca au tendinta de a se uita spre el, in special acei agenti de paza care stau toata ziua la intrarea pe peron.
...si de fiecare data cand observ pe cineva ca face asta...stiind ca eu in portofel nu am nici macar deajunsi bani ca sa pot muri de foame...imi vine sa-i spun sec, dar cu un subtil zambet: "Nu te risca sa te uiti la mine in portofel spre a vedea cati bani am la mine...ca s-ar putea sa te bufneasca rasul."

"...gonna bring that beat back..."

2007-11-06T22:01:00.000+02:00

...striga Fred Durst pe primul album Limp Bizkit ("The Three Dollar Bill Y'All") cat il tineau plamanii, acompaniat de sunete pe cat se poate de Old-School posibil ale lui Sam, Wes, John si Lethal.
Eu am auzit pentru prima data de Limp Bizkit odata cu aparitia videoclipului la melodia "Nookie", melodie care, la fel ca si albumul de pe care a fost luata, aducea o cu totul alta fata la ceea ce se conturase a fi imaginea Limp Bizkit introdusa pe piata muzicala in 1997. Unii spuneau ca e mai comerciala, altii ca e mai soft, altii ca...ambele si mult mai "mult"...insa ideea de baza a ramas aceeasi in opinia mea...si anume ca ei urcau pe scena pentru a spune ceea ce aveau de spus, fara sa conteze ce cred criticii sau cine nu e de acord cu ce canta,etc.
Dar sa nu deviem de la subiect. Spuneam ca am auzit de ei cand a aparut videoclipul "Nookie", ceea ce, spre rusinea mea, e destul de tarziu, daca mai tin cont si de faptul ca atunci nu aveam nici macar computer, ca sa nu mai vorbesc de conexiune internet( care era deja in alta limba pentru mine). Si atunci, imi era destul de greu sa aflu mai multe detalii despre ei. La scurt timp a aparut si albumul "Chocolate Starfish and The Hot Dog Flavoured Water"(care in mod suprinzator a aparut si in Romania in timp real, spre deosebire de "Significant Other" si "The Three Dollar Bill Y'All", care abia dupa 2004 le-am vazut in rafturile magazinelor de muzica din oras, si oricum erau la preturi care nici acum nu prea imi sunt accesibile), de care m-am bucurat pe deplin dupa ce mi-am cheltui alocatia scolara pe o luna si ceva ca sa mi-l cumpar in format AudioCasette. Si uite asa am trait ani buni din viata cu cantece precum "Rollin","My Generation" si altele, fara sa am habar de existenta si natura albumului de debut al trupei care si astazi imi este favorita in materie de muzica pe care o ascult cand sunt de unul singur la calculator,in metrou indepartandu-ma de sau indreptandu-ma sper casa sau la volan prin trafic.
Da, stiu..."Rusine sa-mi fie!" ar zice orice fan consacrat Limp Bizkit...si ar avea perfecta dreptate...dar sincer o spun, am ramas tacut cel putin 15 minute dupa ce am terminat de ascultat tot albumul...15 minute in care efectiv nu reuseam sa scot nici macar o idee din cap, nu mai zic de vorbe(care deja erau prea avansate pentru starea mea de atunci). Tocmai ascultasem primul album Limp Bizkit si eram blocat de ceea ce auzisem, de sunet, de versuri, de melodii per ansamblu. Nu-mi venea sa cred ca aceleasi persoane care au scos "Significant Other" la peste 3 ani de la debut au inceput cu un astfel de album, care pur si simplu redefinea punk-metal-ul de atunci...si tot ce s-a mai scos intre timp. Agresiv?...e putin spus. Old-School?...cu cateva clase peste tot ce se canta la vremea respectiva. Promitator?...100%. Ce s-o mai lungim? A fost un album de nota 10, fapt dovedit si de recordul in vanzari cu un album de debut pe care inca il detin in S.U.A.
Dar, nu albumul in sine ma framanta inca pe mine, fiindca e clar pentru oricine care il asculta in comparatie cu celelalte albume L.B. ca acesta e cu cateva clase mai sus...e felul in care albumul era perceput atunci cand ei se alfau pe scena. Nu conta daca se aflau in fata a 100 de spectatori sau a 10.000, pentru ei era acelasi lucru. La fel ieseau pe scena, la fel era performanta lor, la fel era reactia celor din public. Pana in ziua de azi, ma mai tot uit la filmari de prin concertele lor mai vechi de '98 si vad ceva ce la alte trupe parca nu se zareste decat asa...vag...foarte subtil. O legatura intre ei si fani,care era formata doar prin ceea ce cantau, care dupa cum am spus si mai devreme, era doar ceea ce ei aveau de spus, ceea ce ei vroiau ca lumea sa auda si, in mod poate suprinzator,poate din potriva, evident, ceea ce fanii isi doreau, chair daca multi realizau asta abia cand ajungeau acolo sau poate chiar dupa ce se termina concertul si plecau acasa.
Si surptinzator(pentru mine cel putin) e faptul ca toate ideile insirate mai sus mi-au venit dupa ce am urmarit clipul asta...

"Maestru al tacului"

2007-11-06T19:45:00.000+02:00

...asa sunt numiti cei mai celebri( si cei mai buni) jucatori ai acestui minunat( pentru multi si miesterios in egala masura) sport numit SNOOKER.
Bine, acum stau si ma intreb daca aceasta denumire o avea vreo traducere macar asemanatoare si in engleza sau e doar rezultatul imaginatiei lui Marius Ancuta sau a lui Daniel Bontea,cei ale caror voci m-am obisnuit sa le aud de fiecare data cand ma uit pe Eurosport la vreun Snooker Grand Prix sau vreun Masters...nu ca ar avea mare importanta originea acestei denumiri, caci totusi, frumusetea consta nu in denumiri, ci in magia sportului in sine, in eleganta cu care jucatorii isi pun in valoare talentul, in respectul pe care si-l acorda reciproc.
Si cu toate astea, am optat pentru "maestrul.." in loc de plural deoarece, ca in orice alt sport, unul iese in evidenta, unul se afirma facand sa para totul extrem de usor, unul e cel care poate aduce un zambet pe buzele specatatorilor(sau telespectatorilor< in cazul meu) prin stilul sau unic, iar cand vine vorba de snooker, nu e nicio exceptie. Am vazut multe meciuri in care jucatori precum John Higgins, Steven Hendry, Shawn Murphy, Steve Davis, mult regretatul Paul Hunter, Graham Dott,etc. aratau ca atunci cand se afla la masa stiu cum sa "vorbeasca" astfel incat bila alba sa-i "asculte" cu o precizie de 100%, insa momentele de magie, demne de povestit nepotilor(sau, ma rog, la tehnologia din ziua de azi, demne de aratat pe DVD) mi-au fost oferite(in egala masura mie si oricarui alt impatimit al acestui sport) de catre Ronnie "The Rocket" O'Sullivan.
Sincer, acum stau si incerc sa-mi gasesc cuvintele cu privire la cel care a fost numit "Cel mai talentat jucator de Snooker din istoria jocului" , insa nu prea am succes. Si asta deoarece cuvintele nu prea isi au rostul...dovada?...iata un mic sample :

Vine iarna cea draguta...

2007-11-05T22:28:00.000+02:00

...si inca am avut noroc astazi ca in mare parte am fost la cursuri, deci nu am prea apucat sa simt vantul acela bland de primavara de adia usor...dar seara cand ma intorceam acasa...de la metrou si pana in scara de bloc...(cum spunea o vorba veche din batrani)"mi-am blestemat ficatii" de cate ori trecea o rafala de vant, ca deh...desteptul din mine a simtit nevoia sa iasa in evidenta astazi inainte sa plec de acasa, cand a pus mana pe caciula si a zis "hai frate...cat de frig poa sa fie afara?...si oricum...am gluga daca e prea grav"...si evident ca a fost indeajuns de frig incat sa mi se zbarleasca(cu tot cu gluga mea de toata jena) putinul par pe care si asa il mai am pe cap...

Dar, nu vreau sa se inteleaga gresit, frigul nu ma deranjaza, nici pe departe. Ba din contra, frigul e genul ala de fenomen despre care poti povesti nepotilor( ca dovada, fragmentul de mai sus o sa il povestesc la batranete cand o sa impart intelepciune in stanga si in dreapta de-or sa dea toti ochii peste cap gandind "asta nu mai crapa odata?").Nu ma deranjaza chiar deloc sa merg imbracat gros,sa port caciula,ghete de 5 kile bucata( o sa fac niste muschi la picioare, mai ceva ca Lance Armstrong dupa Turul Frantei)...ceea ce ma streseaza pe mine, dar nu, e putin spus ma streseaza...sa dau pe ProTV si sa aud cum mai zic aia inca vreo stire senzationala despre Gigi Becali e stresant...ploaia din Bucuresti(si mocirla care se formeaza dupa, cauzata si de santierul permanent in care se afla strazile din oras) sunt indeajuns incat sa ma faca sa-mi smulg parul din cap de nervi( de aici si unul din multele avantaje de avea tunsoarea mea...n-as putea sa-mi smulg parul din cap nici daca as vrea)...si asta seara, in timp ce veneam acasa...cred ca as fi sot in stare sa trag de el fir cu fir, in timp ce ma indreptam pe aleea liceului spre casa prin noroi pana la genunchi, chinuindu-ma sa calc acolo unde consideram eu ca nu exista vreun risc de a ma afunda pana la gat in molozul lasat in urma de ploaia de aseara.

Una peste alta, am ajuns casa intreg, viu si nevatamat, dar cu vreo 2-3 kile de noroi "atasate" la ghete...e clar...maine tre sa ma trezesc cu o juma' de ora mai devreme pentru a vea timp sa iau o dalta si un ciocan...si sa imi aduc aminte de cum era pe vremea lui Fred Flintstone. D'asta imi place mie Bucurestiul...iti da mereu motive sa astepti cu nerabdare ziua de maine, cand te vei intalni din nou cu el...

Apa Nova...

2007-11-02T23:22:00.000+02:00

(sau mai bine zis absenta totala a logicii si ratiunii)

...initial ma intrebam cine o fi venit cu minunata idee de a forma o astfel de companie, care(zic ei) are ca scop, intretinerea orasului din punct de vedere al canalizarii,facilitarii apei(ar trebui sa zic calda si rece deopotriva, dar as mintii nu nerusinare la partea cu "calda") in locuinte,etc...insa dupa ceva timp, intrebarea aceea nu doar ca nu m-a mai interesat, nici nu mi s-a mai parut relevanta.
Cui ii mai pasa de udne a pornit cand vedem cu totii( si ne facem cruci) unde a ajuns? Pe oriunde mergi prin oras, daca vezi acele mici semne albastre pe care scrie logo-ul ApaNova, stii deja ce urmeaza sa intalnesti...o gaura in asfalt pus de curand...sau oricum intr-un loc foarte circulat...adanca de cel putin 1 metru...inauntru...tevi...si...a da...APA...fiindca angajatii ApaNova nu stiu sa execute o lucrare fara a sparge o teava, fapt care duce la oprirea circulatiei apei in tot cartierul aflat in cauza...si la formarea unui nou lac in si asa "frumoasa" si "minunata" noastra capitala...
Dar sa fim seriosi, care din noi n-a plecat de acasa cu pantofii lustruiti si pantalonii curati si a ajuns la destinatie ca si cand ar fi mers pe camp, nu prin oras, pe trotuare asfaltate...
Si cu toate astea, sunt calm, relaxat, chiar fara griji as putea spune, fiindk solutia e simpla...cizme de cauciuc pe care numai un pescar le-ar considera utile si eventual de unica folosinta pentru mai multa comoditate( ca doar romanul daca nu e comod...nu e roman) sa devina ultima moda in materie de incaltaminte...este cu siguranta unul din lucrurile la care visez de ceva vreme, lucru care am ajuns sa fiu convins ca ar face Bucurestiul un pic mai placut decat este...

...si acum ma duc sa ma culc, fiindca deja am inceput sa visez cu ochii deschisi, si deobicei, ce sa intampla in vise e bine sa ramana acolo...nu de alta dar subconstientul poate avea uneori cele mai tampite idei.(cine nu ma crede e invitat sa mai citeasca odata articolul...)

Am viteza pe faleza..

2007-07-29T22:10:00.001+03:00

...sau "Tocmai a aparut o modificare in Ordonanta de Urgenta a Codului Rutier cu privire la Prioritatea in Trafic"

Da...pe bune...nu e gluma...notiunile pe care noi toti cei cinstiti care chiar au deschis cartea aia galbena si au citit atat legislatia cat si intrebarile de la sfarsit inainte sa mergem la examenul pentru permisul auto nu se mai aplica. Bine, cu o mica precizare, si anume faptul ca aceste noi reguli sunt exersate de ceva vreme, insa abia acum( din ce am observat eu cel putin) au devenit oficiale. Stiu ca poate parea un soc dar acele notiuni "antice", cum ar fi "Prioritate de dreapta" sau "Cedeaza trecerea" sau "Linie continua = Depasirea INTERZISA" sau...si lista poate continua, au disparut, fiind inlocuite de altele mai noi, mai moderne si evident mult mai logice si bune in ordonarea traficului pentru o circulatie mult mai sigura pe carosabilul din mediul urban.
Exista cineva care nu a vazut pana acum pusa in aplicare "Prioritatea de Jmecher", adica semnele de prioritatea inseamna intotdeauna "AI VOIE" pentru cel cu masina scumpa si cumparata pe bani munciti de altii sau primita cadou de la mamica si taticu, si "LASA-L PE ALA CU MASINA SCUMPA SA TREACA" pentru toti ceilalti participanti la trafic?
Sau poate de celebra regula "Linia continua poate fi depasita numai daca ai Bemve, Haudi sau Mertzan si tone intregi de tupeu porcesc"? E coloana la un semafor? Nu ai rabdare? Te grabesti? Cui ii pasa? Daca nu te incadrezi in regula de mai sus( desi uneori e deajuns sa ai doar partea cu tupeul si te poti descurca la fel de bine) trebuie sa stai ca prostu' si sa astepti sa-ti vina randul sa treci de semafor. Daca te incadrezi in categoria respectiva e foarte simplu: treci linia continua, depasesti toata coloana si te postezi frumos in fata lor undeva pe trecerea de peietoni din fata semaforului si pleci fara pic de jena cand ai tu chef. Si ca sa mai adaugi putina "clasa", stai si cu mana stanga pe volan ca Vin Diesel in "The Fast and The Furious"( sau mai nou, ca Gigi Becali in Maybach), ca doar asa e cool, si cu mana dreapta schimbi din a 1-a in a 2-a( daca nu esti genul acela de sofer "profesionist" care are cutie automata, demna de toata mila oricui stie sa plece de pe loc cu o masina, fie el Michael Schumacher sau un copil ciung si care nu ajunge la pedale) in timp de vorbesti la mobil ca un important biznisman ce esti.
Dar cu toate astea, favorita mea si de departea cea mai inteligenta reglementare a Codului Rutier este "Indiferent de masina pe care o ai, ai voie sa faci slalom printre ceilalti participanti la trafic, sa te bagi tu cat mai in fata la orice coloana ce se poate forma si sa iei fata altora cu nonsalanta, toate astea cu conditia ca atunci cand esti claxonat, sa scoti capul pe geam si sa-l injuri de tot copacul genealogic pe cel care a indraznit sa iti reproseze ceva in timp de mai fluturi si un deget al mainii stangi cu mai multa mandrie decat poarta atletul torta olimpica." Asta imi place cel mai mult fiindca nu are nevoie de nici o explicatie sau completare si este una din placerile condusului prin oras. Cine nu a patit-o macar o data( ma refer sa fi cel careia ii este taiata calea, evident) inseamna ca nu a trait la maxim placerea de a sofa.
Bine, si ar mai fi probabil persoane care ar zice "Da domne, dar tu nu ai de unde sa stii despre ce vorbesti ca si tu daca ai conduce o masina d'aia jmechera cumparata pe bani picati din cer ai face la fel sau chiar mai rau." Dar sa fim seriosi, sansele ca eu sa conduc conform noul Cod Rutier( in primul rand fiindca am auzit de notiunea care multora le este la fel de straina ca sapunul unui cersetor de la coltul strazii, si anume ) sunt la fel de mari ca si cele de a-mi permite sa-mi cumpar noul Audi R8 (una din masinile mele favorite, care costa doar 123.00 $) din colectionarea si vinderea de capace de Sprite de la sticlele de 0,5 , 1 si 2 L participante la promotia "Premiile mici sunt naspa".

Tenis

2007-07-29T21:03:00.000+03:00

Nu am nici cea mai vaga idee despre cine a inventat sportul asta( si in mod surprinzator pt mine insumi, nici nu am avut curiozitatea de a cauta), nici prea multe date despre el nu stiu( cum ar fi cei mai buni jucatori de-a lungul timpului,etc) sau alte chestii de genul asta...stiu doar regulile, punctajul, cateva elemente de baza...mai pe scurt, daca pun mana pe o racheta si intru in teren, nu ma fac de ras( decat daca joc impotriva vreunui profesionist). Insa asta nu e ceva de lauda( si nici nu era asta intentia), e doar felul meu de-a spune ca acest sport imi trezeste o pasiune pe care n-o pot justifica.
Astazi am avut placerea de a mai juca o ora, un 1 la 1 cu tata pe o vreme cum nu se putea mai buna( adica la ora 9 a.m. cand inca era o usoara umbra pe teren si desi incepea sa se simta caldura, atmosfera era perfecta) si sincer sa fiu, sunt putine momentele in care ma simt atat de bine cum m-am simtit pe zgura proaspat udata exersand un simplu schimb de mingi.
Dar totusi, in timp ce-mi trec prin minte toate momentele petrecute pe teren, nu reusesc sa realizez ce anume imi producea acea stare de relaxare psihica combinata cu lejeritate si lipsa oricarei urme de oboseala fizica. Sa fi fost vremea in sine, care, desi anunta o zi torida cu temperaturi de nu mai stii pe unde sa fugi sa te ascunzi de soare, efectiv te motiva pentru orice ti-ai propune sa faci cel putin in urmatoarele 50 - 60 de minute? Sa fi fost faptul ca acele minute erau petrecute cu tata, si pentru mine in general aceste activitati sportive in stil "tata - fiu" au un grad de semnificatie si importanta ridicata pe de-o parte fiindca din punctul meu de vedere varsta nu are importanta in relatia cu parintii( mai ales cum am fost de mic baiatu' lu' taticu' , cum spunea lumea), pe de alta parte fiindca de mic am invatat o gramada de sporturi urmarindul sau exersand cu el? Sa fi fost faptul ca in tot acel timp, conversatia se rezuma la replici de genul "Mai usor ca nu mai am varsta ta" , "Hai ca nu poti sa alergi nici tu dupa toate" sau sfaturi "batranesti" despre felul in care jucam,serveam,tineam racheta,etc...din partea lu' tata si "Nu ma mai alerga atat la varsta ta" , "...da' poti sa le mai si lasi din cand in cand, ca mai iau si eu cate un punct" sau "Daca ai obosit, mai facem o pauza" din partea mea, tatonari care pentru altii poate nu ai nici un haz, dar pentru noi doi erau de-a dreptul amuzante si placute?
Sa fi fost toate astea combinate cu acea placere de care vorbeam mai sus, care, puse la un loc, dau o reactie( oare una chimica?) ce are ca principal efect acel sentiment de relaxare si placere de-a practica un sport atat de frumos incat doar pronuntarea numelui si automat se schiteaza un zambet si gradul de stres( oricat de mare ar fi) scade indeajuns incat sa poti pronunta "buna dispozitie" fara sa scartai din dinti?
Habar nu am, dar cu siguranta, raspunsul, oricare ar fi el, pentru mine ajunge la un nivel de multumire proportional cu placerea de a petrece cel putin o ora pe saptamana cu zgura sub talpi, cu sapca pe cap, cu racheta in mana dreapta si cu un usor zambet care mascheaza o fericire pe cat de greu de descris pe atat de nerabdator de asteptat.

Muzica din ziua de azi...dauneaza grav sanatatii

2007-07-28T23:49:00.000+03:00

Ohhh da...sunt convins de asta. Si cine nu ma crede nu trebuie decat sa deschida televizorul si sa caute KissTV, Utv sau mai stiu eu ce post de asa-zisa muzica. Si dupa cel mult 30 de minute, sa vedeti( defapt sa simtiti) migrene si greturi si alte stari de n-o sa mai stiti incotro s-o apucati doar doar va trece. Da, poate pare greu de crezut, insa experienta mi-a aratat ca asa se intampla cam de fiecare data. Si nu e o chestiune care tine de gusturi, fiindca, sa fim seriosi, nu trebuie sa cataloghezi sau sa fi catalogat in functie de muzica pe care o asculti(ex: roacher, manelar, etc) pentru a putea aprecia calitatea unei melodii, a unui videoclip, a unui/unei artist/artista, etc. Ce? e chiar asa de greu sa vezi un videoclip 50 Cent si sa-ti vina sa-ti smulgi parul din cap cand il auzi cum viseaza sa ajunga urmatorul 2Pac prin faptul ca are masini Bling Bling, propria linie de haine cu marimi de la XXXXL in sus si cu Bling Bling inclus, femei(desi imi pun unele intrebari cu privire la cele care chiar pot admira un astfel de "artist", dar sa ramanem cu diplomaticul "gusturile nu se discuta") si mai ales...talent in a face muzica(si evident, uita sa specifice ca primul album i-a fost scris si inregistrat de Dre si Eminem)? sau poate ai noroc sa nu "nimeresti" un videoclip 50 Cent si ai placerea de a o admira pe domnisoara Rihanna( sau oricare alta care se incadreaza in tiparul "tipa buna+un pic de voce+melodii cat mai comerciale=artista conscrata). Ce s-o mai lungim atat? Are talent, are voce, isi compune singura muzica si inca un mic detaliu...daca nu arata in halul in care arata primul videoclip disparea la fel de repede cum a aparut pe post. Sa fim seriosi, asta ar fi ca si cum ai lua tot interiorul, tot ce e mai bun de la un BMW sau Audi...si l-ai introduce intr-o carcasa de Dacia 1300 ruginita si ai spera sa se vanda cot la cot cu un Jaguar sau un Aston Martin.
Dar astea sunt doar asa, primele exemple care mi-au venit pe moment, fiindca lista este (din pacate) mult mai lunga. Si mai e si avantajul faptului ca am evitat sa vorbesc( pana acum) despre muzica autohtona, care...ce sa mai...abia am ajuns la subiectul asta si nici nu stiu de unde sa incep. Si sincer nu vad rostul in a mai da nume fiindca intrebarea( sau mai bine zis nelamurirea) ramane aceeasi: ce s-a ntamplat cu muzica aia care se vedea ca a fost facut cu (macar) un pic de efort intelectual, care nu era facuta doar in speranta ca va transforma peste noapte o persoana obisnuita intr-o vedeta TV si-i va aduce bani si faima( ca si cand asta e scopul absolut al tuturor artistilor( daca mai exista astfel de specimene in ziua de azi)? Si evident ca nici nu am timp sa ma gandesc la un raspuns pentru intrebarea asta cand imi aduc aminte ca in ziua de azi, muzica de calitate inseamna sa iei o piesa de a lui Giga Petrescu( fara pic de respect fata de tot ce a facut acel om) si s-o remixezi in ritm de muzica house si automat sa te numesti DJ sau sa pui repede 2-3 versuri pe cine-stie-ce tema,sa intri cu ele in studio unde platesti pe cineva sa le gaseasca un instrumental cat mai ritmat in speranta ca va iesi ceva cu priza la public si ca automat vei fi artist/artista. Hai sa fim seriosi, e vorba de tara pentru care in materie de muzica, rock inseamna Voltaj si orice altceva la care se aud sunete de chitara electrica ( si nu cumva sa fie vorba de trupe precum Cargo sau Compact, care, multumesc lui Dumnezeu, chiar se chinuie sa mai scoata cate ceva,desi stau si ma intreb cum de se mai obosesc la stadiul in care se afla muzica in ziua de azi) si Eurovision e doar un motiv de scandal fara ca nimeni sa realizeze ca pur si simplu nu avem sanse sa castigam un concurs unde totul se face pe baza de aranjamente in functie de tara care va fi gazda anul urmator si de orientarea sexuala a artistilor participanti.
Si acum nu mai pot decat sa stau si sa ma intreb ce s-a intamplat nu cu muzica de calitate, ci cu cei care o si apreciau, fiindca nu cred ca cineva care respecta muzica lui Michael Jackson, a Madonnei, a lui Robbie Williams sau a celor de la Run DMC a ajuns azi sa dea din cap pe 50 Cent, s-o idolatrizeze pe Britney Spears sau sa mearga nerabdator/nerabdatoare la concertele fetelor de la Trident.

P.S.: E( sau sper ca e) destul de evident ca exemplele nu doar pot, ci vor continua pe tema asta :)

Iarna nu-i ca vara...

2007-07-27T23:07:00.000+03:00

"...pe bune?" ...cam asta e primul raspuns care vine in minte(cel putin mie) la auzirea unei astfel de replici atat de vechi si prafuite. Dar trec destul de repede peste acest raspuns cand imi aduc aminte ce inseamna sa ies in fiecare zi pe usa si sa ma indrept cu pasi mari,dar totusi mici in minunata noastra capitala. N-am fost niciodata genu care sa zica "Imi place mai mult iarna pt ca..." sau "Mi-e dor de vara fiindca asta e anotimpul in care..." sau mai stiu eu cum, dar cand vine vorba de a locui in Bucuresti, nici un anotimp, nici un tip de vreme, nici un numar de grade Celsius nu pare sa fie indeajuns de bun incat sa faca orasul asta mai placut. (si fac o pauza pt a ma intreba destul de nedumerit "mai placut decat ce anume? sa faci plaja in Sahara?"). Ce s-o mai lungim, in acest oras ai de ales intre rau si mai rau. Si ajungi inevitabil sa te intrebi cum e mai bine: vara, cand daca stai la semafor mai mult de 10 secunde pleci cu asfalt pus de minunata noastra primarie lipit de roti( si asta doar din cauza calitatii excelente a lucrarii de asfaltare a soselelor), daca nu cumva ai norocul de-a fi pieton si de a te bucura de minunatul parfum de vara al declaratilor inamici ai sapunului care nu stiu altceva decat sa formeze aglomeratii prin mijloacele de tranport in comun; sau iarna cand doar drumul din casa pana la masina iti aduce cateva kg de noroi sau daca ai noroc, de zapada, pe picioare, si asta fara sa mai vorbesc de trafic in sine, unde fie ca te afli in propria masina, autobuz sau pe jos ajungi inevitabil sa te intrebi de ce oare nu ai stat tu acasa si ai ales sa iesi in salbaticia asta de oras ce combina aglomeratia, mocirla si nervii mai bine decat se descurca Rembrandt in folosirea culorilor pe panza?
Este intr-adevar destul de trist cand ajung sa realizez ca am ajuns din a ma bucura de fiecare nou anotimp ca de un cadou de Craciun, in a ma gandi cu frustrare "oare cat de greu o sa mai treaca si nebunia asta si ce intamplari vor mai contribui la conturarea parerii mele,deja exagerat de buna despre minunatul oras in care imi petrec aceasta viata demna de invidiat...de catre cine, nu stiu inca, si nici nu prea cred ca am sanse sa aflu prea curand.